Shutterstock și PopTika
Cercetările au demonstrat în mod repetat o corelație între activitatea religioasă și o sănătate fizică și mentală mai bună, inclusiv un somn mai bun, tensiune arterială mai scăzută și o rată generală redusă a mortalității, cu toate acestea nu a fost stabilită o legătură cauzală clară. O spiritualitate mai înaltă a fost, de asemenea, asociată cu mai multă empatie, relații mai bune și o mai mare stimă de sine.
Pentru cei care resping complet religia și spiritualitatea, poate exista un dezavantaj: conform unor studii, evitarea „gândirii magice” și nereușirea să vadă tipare în mediu poate fi legată de depresie sau anhedonie, incapacitatea de a se bucura de viață.
Este religia benefică pentru tine?
Un corp semnificativ de dovezi indică faptul că angajamentul religios este în general avantajos pentru oameni. Este legat de alegerile unui stil de viață mai sănătos, cum ar fi reducerea consumului de alcool și tutun, îmbunătățirea abilităților de gestionare a stresului și creșterea sprijinului social. Cu toate acestea, există și unele dezavantaje, cum ar fi niveluri mai ridicate de vinovăție și rușine în rândul comunităților religioase mai conservatoare.
Sunt indivizii spirituali mai dăruitori?
Potrivit studiului, oamenii care au trecut prin tulburări psihologice semnificative devin adesea mult mai spirituali și generoși decât au fost înainte. De exemplu, sunt mai înclinați să doneze un rinichi unui străin complet. Astfel de oameni au ceea ce unii ar putea numi o trezire spirituală, devenind mai puțin materialiști, mai plini de compasiune și mai dăruitori.
Căutarea sensului
Oamenii par să aibă o înclinație naturală pentru spiritualitate. Nu putem să nu punem întrebări uriașe, conform cercetărilor care arată că chiar și ateii declarați nu pot suprima sentimentul că există ceva mai real decât ceea ce pot percepe.
Sinele nostru conștient explorează frecvent sensul în astfel de modele atunci când eul nostru conștient absorb informații senzoriale din creier, care caută în mod natural modele. Acest lucru ar putea duce la fenomenul de „disonanță cognitivă”, care este tendința de a încerca să raționalizeze orice lucru care intră în conflict cu o credință odată ce aceasta a fost formată. Deși nu este specific religiei sau spiritualității, disonanța cognitivă apare frecvent în cadrul unor astfel de credințe.